luni, octombrie 10

semne

azi am primit un telefon. dintr-o alta lume, dintr-o alta emisfera, planeta. dintr-un alt timp, atat de trecut incat a devenit ca o alta viata traita candva, din care au ramas doar vagi deja-vu-uri la care mai reactionez. am primit un telefon de la un el pe care candva l-am iubit si urat cu toata forta mea de copila. m-a facut el femeie sau doar a fost sutul de care aveam nevoie?

l-as mai iubi o data ca nebuna, sa-i multumesc ca m-a invatat sa simt atingerile chiar si de la departari. l-as mai asculta cum canta la chitara beat, doar ca sa-mi aduc aminte de vremurile in care eram atat de tanara incat orice promiscuitate si nebunie nu ma putea cobori prea jos. sa-mi aduc aminte de mine cand varsta imi era si scuza si motivatie, cand fugeam de acasa revoltandu-ma pe toti ai mei si preferam orice strainatate impodobita. l-as palmui cu pofta pentru toate cate mi-a luat fara sa ceara, si pentru toate cate mi-a dat fara sa am nevoie... si totusi. am simtit toate astea ani de zile dupa ce a disparut. apare acum, de parca ne-am vorbit in fiecare saptamana... sa-mi aduca aminte de ce i-as fi zis, facut, cerut, etc.

si da, mi-e ciuda ca e prea tarziu. dar este. mi-e ciuda ca uneori lucrurile nu raman pe loc. mi-e ciuda ca atunci nu a fost cum mi-am dorit sa fie si ca acum nu-mi mai doresc nimic (de la el). mi-e ciuda ca a sunat, ca mi-a invadat creierii si ca inca imi amintesc. mi-e ciuda ca nu m-a uitat. si ca mi-a spus pe nume. mi-e ciuda... si ma rascoleste.

il visasem acum 2 saptamani si am crezut ca-i doar un scurtcircuit.

3 comentarii:

traiesteunpic spunea...

dar care sa fie rostul fantomelor altul decat sa bantuie? stiu despre ce vorbesti, crede-ma

xnotsocip spunea...

cica omul din greseli invata

piticescu spunea...

traiesteunpic: cu unele ajungem sa ne imprietenim, pe altele - cand apar - abia de le recunoastem... ma multumesc cu gandul ca sunt la randul meu un fel de Casper pentru cativa... :)

xnotsocip: si din greselile altora. si din neputinta, si din bucurii. din toate. :*