duminică, februarie 8

si am vorbit in sfarsit....

m-a sunat ea... si nu i-am spus... mi-am inghitit in ultimul moment durerea si teama, disperarea si dorul, dorinta si dragostea arzanda... mi-am renegat simtirea, mi-am zguduit sufletul, nu am profitat de a-mi cere sansa... ca sa nu fac rau nimanui pe lume...

am continuat o minciuna ca sa va fie bine...

si m-am blocat pe vecie. am murit ca sa ma pot scufunda in abis, sa devina viata mea o incercare sisifica de a ma ierta... ca exist? m-am inchis cu lacate mari si usi groase de fier incins. am inchis totul in mine, pentru tine, pentru voi... iar noi ne-am ingropat in propria poveste fara sfarsit, si fara inceput macar...

iubirea nu moare niciodata... dar am ascuns-o adanc, acolo unde poate fi curata, sincera, pastrata fara de pacat.

Niciun comentariu: