duminică, mai 31

rad cand imi vine sa plang

oricum ce va fi va fi...

as vrea sa rad cand imi vine sa plang, sa impart de toate cand nu mai am de unde, sa pot cand nu mai am puteri, sa ma alin singura cand ma doare adanc.

as vrea sa vreau atunci cand nu mai visez deloc, sa am vointa atunci cand ma parasesc toate sperantele, sa imi strang pumnii si sa ma ridic cand cad si ma pierd.

as vrea sa dorm mult cand nu am somn de prea multe ganduri, sa renasc cand imi vine sa mor, sa am curajul sa plec cand imi vine sa ma duc inainte in neant, sa schimb cararea cand apar trunchiuri care zgarie.

as vrea sa ma bucur cand altii lovesc, as vrea sa ma pot lasa dusa cand ratiunea ma tachineaza cu argumente, sa ma controlez cand sufletul ma incinge cu foc.

as vrea sa traiesc uneori, macar din cand in cand, in adevar. adevarul e crunt. visul era frumos si a murit.

Un comentariu:

Cec_ilia spunea...

visul nu moare niciodata, e ca sperantza; daca a murit n-a fost vis, ci doar ai crezut asta, a fost in loc de vis.