sâmbătă, septembrie 3

toamna

venea toamna la mare si... nu puteam sa o las asa, fara sa o intampin. ma intorc de la valurile mofturoase, cu toamna in suflet si in priviri. ma intorc dupa mai bine de o saptamana cu tot soarele in piele si cu zgomotul valurilor la apus. ce minunat sa asculti marea cand adormi... parca e un plaman imens ce iti respira la ureche... cum se duc si vin valurile...ce minunat sa zaci pe o banca si sa privesti infinit la o vie cu struguri aproape copti, sa fi chemat la masa si sa depeni amintiri la un pepene rosu. ce minunat sa nu stii ca-i ziua ta si sa te sune cele mai neasteptate personaje sa te felicite, sau sa stai cu orele la telefon cu prietena ta care te asteapta ca pe painea calda. ce minunat sa simt ca m-ati asteptat toti, sa vin de niciunde, sa fiu cu voi, sa-mi reiau locul in viata voastra, sa-mi reiau rostul la oras.

a venit anotimpul meu preferat. implinesc o varsta pe care nu-mi mai vine s-o afisez, s-o recunosc... pregatesc visinata, scortisoara si betisoarele mirosind a lemn dulce, ceaiurile aromate si clatitele. schimb sezonul (si coafura - pentru ca merit!) alaturi de oameni frumosi, prieteni dragi.

Niciun comentariu: