miercuri, aprilie 13

Memoria inimii evită amintirile dezagreabile, exaltându-le numai pe cele plăcute, artificiu graţie căruia reuşim să ne suportăm trecutul.
Garcia Marquez
 asa o fi... si daca stau bine sa ma gandesc, intradevar timpul vindeca ranile si amintirea aduce in prezent numai minunile vietii... si totusi, tocmai trecutul plin de minuni te doare caci... nu mai este. eu nu prea reusesc sa-mi suport trecutul... nici ala bun si frums, nici ala dureros. 
oftez adanc. tocmai ce am terminat o convorbire... nu pot sa scriu aici ce efecte ametitoare mi-a produs. am uitat ca tu intrebi mereu "de ce?"... am uitat ca in fata ta nu am raspuns la intrebarea asta. e pur si simplu... ala in care multi nu cred si nu-l inteleg. am incetat demult sa ma mai intreb "de ce?"... viata si sufletul meu chiar nu sunt o teorema, vreo ipoteza logica.

Niciun comentariu: