luni, noiembrie 28

pentru stela

draga mea... ajunge zilei rautatea ei. departe de mine gandul de a te atinge pe tine sau pe altii aproape mie... cu postul anterior :) de fapt cred ca am un personaj generic impotriva caruia imi vine sa ma revolt uneori.

mi-a trecut. roata se invarte, dar obosim sa mai privim la ea si avem impresia ca stagnam. nu e chiar asa.

inchid ochii fericita, cu vise la plic, cu personaje dragi in suflet, cu muzici bune si inca mirosul ei/lui in porii mei. avem nevoie de putin ca sa fim fericiti. de si mai putin ca sa ne treaca. e coplesitor sa treci de la o stare la alta atat de rapid (labilitate? scapari?)... insa multumesc. si mai vreau!

Niciun comentariu: