marți, decembrie 8

ruga de atunci, ruga de acum

Doamne Dumnezeul meu, al nostru, al tuturor… fii bun cu cei ce îndură şi absorb greşelile altora, durerile aproapelui şi du-i pe ei la slava Ta, adu-i în lumina din care au venit, dă-le putere şi har să fie aproape de Tine şi de lucrarea Ta.

Iartă Doamne greşeala pământească şi neştiinţa umilului păcătos… ne întoarcem toţi ca fii rătăcitori în Casa Ta atunci când ne este greu şi iartă nepăsarea de a nu fi venit şi altădată….

Ocroteşte şi acoperă cu braţul Tău pe aceia care sunt în teamă şi durere. Iubeşte-i, întăreşte-i, veghează-le paşii şi nu le lua Speranţa…

Doamne… noi nu te vedem, ridicăm mâna spre Cer şi cerem socoteală, şi cerem ajutor, cerem dreptate şi milă, cerem explicaţie la ce este de neînţeles, cerem…. ne cerem înapoi atunci când suntem pierduţi…. deşi Tu mereu eşti cu noi şi niciodată nu ne-ai părăsit…. iartă-ne orbirea….

Dumnezeule…. neputinţa ne readuce aminte că nu suntem dumnezei pe Pământ, că Tu eşti cel care judecă şi acţionează în lume şi-n suflete… neputinţa ne face să credem din nou, de fiecare dată, şi să ne îndreptăm ochii spre Cer. Ne facem mici în faţa lucrării Tale şi în nimicnicia noastră singura Speranţă eşti Tu, unica.

Păcat, păcat că pentru mulţi eşti „ultimă instanţă”…. când de fapt de la Tine pornesc şi în Tine se opresc toate…. eşti peste tot, mereu şi noi prea mici….

Doamne… iartă!

Un comentariu:

Cec_ilia spunea...

AMIN! Adica sa sa fie.