sâmbătă, martie 27

Ora Pamantului

se stinge lumina o ora... vazusem si eu la stiri si mi-a intrat sora mea in camera si mi-a stins lumina... trist. ascultam alifantis... mi-a ajuns in ventricolul stang si in aorta-mama tot versul si toata melodia... stau la lumina monitorului si ma intreb...imi raspund singura... si iar ma intreb.

am o durere crunta de cap de parca menghine mari ma strang si ma sfarteca incet, in reluare... ma simt de parca astept urmatoarea picatura din sirul picaturilor chinezesti care tortureaza fiinta....o simt cum se duce catre ulcerul acela care asteapta ca o floare carnivora sa-mi inhate toate sentimentele... toate picaturile... sa mi le transforme in pietre... de hotar? nu... nici macar. pietre de durere care-si bolborosesc blestemul si pacatul...in mine.

it-s not over...

Niciun comentariu: