sâmbătă, martie 13

prietenie


am vrut doar sa fim prieteni... in adevaratul sens al termenului si conceptului... adica sa fim acolo cand e nevoie, sa stim cand sa tacem si cand sa spunem, sa ne dam seama de ce face rau sau bine in virtutea faptului ca ne cunoastem. am vrut respect de sine si de celalalt si o amicitie care sa dureze chiar daca nu ne vorbim cu zilele si chiar daca ne vorbim zilnic. am vrut o relatie de la om la om, fara statusuri si statute cu masti. am vrut sa fie bine.

am inchis cu lacate mari o iubire ce ramane in cimitirul cu amintiri, tocmai ca sa pot fi om si prieten cu cel pentru care simt mai mult de atat. am invatat sa-mi doresc lucruri posibile si sa inghet visele si dorintele care nu au sorti de izbanda, si nici macar asa nu s-a putut.

imi pare rau. dar daca nu poate ramane nici macar respectul si prietenia... atunci...ramane cimitirul de aminitiri. un rai din care nu ma poate izgoni nimeni.

3 comentarii:

Kaos Moon spunea...

iubirile nu se cenzureaza, tocmai pentru ca vin rar... iar prietenie fara iubire, e doar un ideal de etalat pe blog... deci, daca voiai sa-i fi prietena trebuia sa-i apartii (si sa-ti apartina)...
nu mai numi prietenia "concept" - e oribil

(alex)andra barbulescu spunea...

sunt perfect de acord... iubirea nu se cenzureaza, insa imposibila fiind se poate transforma doar in prietenie... atunci cand esti lovit si intr-una si intr-alta, dispari. nu i-am apartinut. mi-as fi dorit.

Cec_ilia spunea...

fiecare judeca limitat in functie de experienta lui. multi nu stiu cata ex-perienta ai si isi dau cu parerea