duminică, aprilie 4

sigur?

am fost la biserica... asa in familie si a fost dragut... na... linistit. insa altfel a inviat la mine: mama mi-a spus ca e fericita. exact asa. "mami, sa stii ca eu sunt foarte fericita, si vreau sa fii si tu la fel!" da.asta m-a bucurat. femeia pe care o cheama Mama merita sa fie fericita dupa atata urcat pe Golgota timpului si a vietii.

am reusit sa indeplinesc ritualurile crestine pentru curatirea sufletului, spovada, impartasanie... e doar un alt fel de a merge la psiholog. dar mi-a facut bine. si mi s-a mai inviat o data!

m-am gandit bine si... am ascultat cuvinte care mi-au ajuns la suflet si la constiinta.

am luat masa cu oameni dragi mie si la fel de singuri in felul lor... si astfel a inviat iar. am gatit de dragul de a gati si mi-am dorit sa impart dragul meu cu cei dragi mie. am reusit pe jumatate. si o consider jumatatea plina.

mi-am iubit trecutul si prezentul si mi-am conturat viitorul. a fost bine. va fi bine. din mine va incepe. in mine sa va termina. si iar a inviat!

am plans cu lacrimi de emotie, nu de durere, nu de placere. pur si simplu lacrimi. si imi plac lacrimile "pur si simplu".

cand am iesit din biserica am dat mana cu preotul... am spus "Cristos a inviat!" si mi-a raspuns calm: "sigur?"

da. el da. eu? piesa rastignirii se repeta zilnic de fapt. cu fiecare. cu mine... cad zilnic si ma ridic inapoi, privesc printre picaturi de gheata si sange undeva... inainte, undeva sus. si ajung. si cad. si iar ma ridic. in fiecare ceas, zi, luna, an...

plansul... spunea cineva, trebuie sa impiedice alte plansuri posibile. si da, plang acum pentru tine, ca sa nu plang pentru altul sau altceva. plang acum pentru mine, ca sa nu plang din cauza ta. plang acum datorita tie, ca sa nu plang alteori din vini nepatrunse. plansul... e bun. acopera alte plansuri.

si totusi. oamenii au rastignit atunci Cuvantul. si acum se cearta cu Tacerea lui dumnezeu. si eu la fel, de atatea ori, intreb, si nu mi se raspunde. ma rastignesc, mor, inviu, si tot nu mi se raspunde. totul e abstract si filozofie. totul e psihanaliza si umor. amor si dor. contiinta de sine. totul e doar ceea ce vede fiecare. restul... e Tacerea lui nepatrunsa inca... de noi toti, si fiecare in parte.

Cristos a Inviat! Sigur?






Un comentariu:

Cec_ilia spunea...

a INVIAT pentru ca a facut posibile taoate astea. imi pare rau ca nu pot sa comentez si sa stau mai mult cu tine, imi lipsesc mult unele lucruri, dar ma oblig la a sta departe la propriu, cand in fond sunt mult mai aproape de ceea ce tu speri, visezi, suferi si traiesti in tacere si in singuratate.