marți, februarie 8

blestemul dorintelor implinite

cand imi doresc ceva cu adevarat, adica fara nici o urma de indoiala ca acel ”ceva” este perfect suprapus pe proiectia implinirii mele viitoare, mi se intampla. uneori fortat - lupt pana acolo, trec obstacole, fac alegeri, numai sa reusesc. alteori pur si simplu - fara efort considerabil, mi se ofera ca din senin ce mi-am dorit.

o lege nescrisa ma aduce la concluzia ca lucrul dorit si obtinut, nu mai prezinta acelasi interes. pentru ca Repetitia nu implineste. ci Tentatia, Drumul in sine pana acolo, Interzisul, Proiectia... astea sunt incitante si cresc adrenalina. un precedent nu va avea niciodata acelasi efect ca Momentul propriu-zis.

si totusi. figura se repeta, in speranta - nu a aceluiasi efect - ci doar a aceluiasi tip de impact avut anterior. dorinta creste, vrei Mai Mult, si de cele mai multe ori obtii cam tot atat. pana ceva se petrece si alt Moment devine Cel Mai dintre toate. si tot asa, intr-un continuum care il transforma pe ”Si”, in ”Si mai Si”....

ma intreb.... pana unde?

ce lasi in urma devine derizoriu, momentele care candva erau ”cele mai” devin mici, neinteresante, nu mai pot concura cu ultimul Moment. si se schimba mentalitati, obiceiuri, dorinte, nevoi. apar dependente. uneori devine problematic ca nu te mai poti intoarce... iti dai seama ca ai ajuns cam prea departe si te blochezi in limita limitelor. cazi, stagnezi, sau esti nevoit sa te intorci inapoi. si atunci devii trist. sau doar obisnuit cu nivelul la care ai ajuns. te minti ca te implineste, dar te frustrezi ca n-ai putut trece Dincolo.

iata o drama.

alta lege nescrisa: intr-o astfel de piramida vicioasa nu ”mai mult”-ul te salveaza, ci ”altceva”-ul pornit de la un zero, ce va deveni la randul lui cerc piramidal.

Un comentariu:

Pauza De Tigara spunea...

mda, asta apare mereu cand obtinem ceva ce ne'am dorit cu mare dorinta..poate ca valorile lor se sting atunci cand trece timpul