luni, iunie 21

dor fierbinte

tot aici. tot printre raze si valuri. e atat de bine ca n-as mai pleca. as zace in nestire. imi simt oboseala de peste an si dupa somnuri de peste 12 ore, parca mai am de recuperat...

ma imbat cu briza si ascult valurile cum se sparg. Doamne ce melodie... inchid ochii si zambesc la soare. marea se aude, canta, geme, e adorabila!

mi-e dor de Acasa. e un sentiment atat de placut. mi-am dorit intotdeauna in fugile mele sa-mi fie dor de casa... de acasa la noi, sau la mine... de un Ceva care sa ma ademeneasca, sa ma cheme, sa ma imbratiseze cu totul cand ajung si sa oftez usurata "ce bine ca am ajuns Acasa!"

da. am asa ceva. e minunat. am un coltisor de rai de unde plec cu grija si la care vin cu drag. mereu. un perete verde si o canapea primitoare. o masuta mica patrata si un acvariu cu broscute. un Piti care da din coada si canile mele colorate gata sa serveasca ceai si cafea... globul din tavan si perdeluta cu patratele grena... cartile mele si piticii din poveste. poza lui tata... pianul si culorile mele. toate imi sunt Acasa. si gandul meu pluteste spre ele in fiecare zi.

Niciun comentariu: